8 Principii Pentru A Trece Sănătos Iarna - Introducere

Hey!

Ideile și schițele pentru noua carte încep să ia contur și sper să termin tot materialul până la sfârșitul lui ianuarie. Cartea se va numi „8 Principii Pentru A Trece Sănătos Iarna” și vine cu idei pentru a limita daunele anotimpului friguros asupra organismului.

La fel ca la prima carte. Fiecare capitol va fi publicat imediat ce-l termin pentru patronii 3$ (barbar), firește, ei urmând să primească și cartea în format electronic (PDF), atunci când e gata. În plus, patronii de 3$ vor avea consultații nelimitate din partea mea în public (comentarii) sau în privat (mesaje, email) pe orice temă discutată în carte.

INTRODUCERE

Iarna. Unii o  iubesc, alții o urăsc. Iubești iarna, cu cât ești mai tânăr, mai sănătos  și organismul tău funcționează mai eficient. Iubești iarna, dacă ești  pasionat de ski, patinaj sau săniuș. Iubești iarna, dacă te gândești la o  seară în fotoliu, lângă șemineu, cu o carte în mână, privind pe  fereastră cum ninge abundent și totul e îngropat în zăpadă. Urăști iarna  dacă ești mai în vârstă și organismul tău face față cu greu frigului.  Urăști iarna când afară e ger, crivăț și tu trebuie să te deplasezi  undeva. Urăști iarna când ai un metabolism scăzut și extremitățile reci.  Urăști iarna când trebuie să-ți dezgropi mașina de sub zăpadă, când pe  drum e polei sau când îți vine factura la gaz. Toate acestea sunt  aprecieri subiective. 

Din  punct de vedere obiectiv, iarna este un stres pentru organism. Acest  disconfort este resimțit mai puternic de oamenii în vârstă și mai puțin  de oamenii tineri, în funcție de starea de sănătate a organismului. În  fiecare iarnă, organismul este supus unui stres după care trebuie să se  recupereze vara. Cu fiecare an, capacitatea sa de recuperare scade și  fiecare iarnă „sapă” din ce în ce mai adânc în organism, până când orice  iarnă poate fi fatală.

Chiar  într-o zonă civilizată cum este Europa, mortalitatea pe timpul iernii  este mai mare decât în timpul verii. Cu cât mai mare? Într-un studiu[1] făcut  la Oxford în 2015, cercetătorii analizează creșterea mortalității la  nivel european, între lunile decembrie și martie. Procentul cu care  mortalitatea crește este cuprins între 8% și 29%. Probabil veți crede că  în zona nordică a Europei cifrele sunt mai mari, iar în zona sudică  sunt mai mici. Este tocmai invers.

Malta  29.4%, Portugalia 28%, Cipru 23,6%, Spania 20% sunt țările fruntașe în  topul mortalității, ceea ce arată că atunci când nu ești suficient de  bine pregătit pentru iarnă, aceasta este un pericol pentru sănătate,  chiar dacă este blândă. Țări din nord, Finlanda 9,5%, Islanda 8,4% sunt  la coada clasamentului, cu toate că au ierni aspre și lungi. Eficiența  izolației termice a locuințelor, capacitatea de a le încălzi, calitatea  sistemului medical sunt factori ce contribuie la procentajul scăzut din  țările nordice. În România, mortalitatea este cu 17,5% mai mare pe  timpul iernii.

Acum mulți ani,  în luna septembrie, am fost la un control de rutină la medicul meu de  familie. L-am întrebat dacă ar fi potrivit să fac analize de sânge.  „Căline, vino cu analizele la primăvară! După vară, toată lumea are  analize bune, dar important e cum stăm după iarnă”. Am copilărit și  trăit cea mai mare parte a vieții în Brașov, un oraș de munte, relativ  friguros, în care toamnele reci, ploioase și mohorâte încep încă din  septembrie, iernile sunt lungi și câteodată se prelungesc până în luna  mai. Norocul meu a fost că nu era ceva neobișnuit să-mi petrec toată  vacanța de vară la mare, având bunici la Constanța. Pe timpul celor trei  luni de vacanță, petreceam peste 5 ore pe plajă, la soare,  zbenguindu-mă în apa sărată a mării. Toamna, când mă întorceam acasă,  eram aproape de nerecunoscut din cauza bronzului. Privind retrospectiv,  având informațiile pe care le-am strâns pentru a scrie această carte,  pot spune că acele 3 luni petrecute la mare au fost cruciale pentru a  contracara efectul celor peste 6 luni friguroase și întunecate din  Brașov.

La maturitate, timpul  petrecut la mare s-a diminuat considerabil, iar într-un an, remarcam că e  primul an din viață în care n-am ajuns în Constanța. Urmările au fost  imediat resimțite în iarna acelui an, prin primele dureri de  încheieturi, deși aveam doar 20 de ani. Pe atunci nu aveam nici  informațiile, nici capacitatea de a face conexiunile necesare. Pe măsură  ce anii treceau, fiecare iarnă a devenit mai grea, am resimțit mai  puternic frigul și am răcit de mai multe ori pe sezon.

După  trecerea la veganism, am fentat unele ierni prin mutarea în zone  călduroase tropicale. Oricine a sărit o iarnă temperată pentru a o  înlocui cu un sejur tropical, poate realiza cu adevărat efectele  negative ale iernii. Altfel, daunele iernii asupra corpului sunt  considerate un lucru obișnuit sau o înaintare firească în vârstă.

Stresul organismului iarna

Sunt trei tipuri de stres, cu care organismul se confruntă iarna:

Stresului întunericului

În  zona temperată, pe timpul iernii, unghiul zenital se mărește, soarele  coboară mai aproape de linia orizontului, iar o parte din căldura și  lumina sa sunt absorbite de atmosferă. Zilele devin scurte, cea mai  scurtă zi în România fiind de 8 ore, iar cerul este deseori acoperit de  nori. În București, locuitorii au parte de 65 de ore de soare în luna  ianuarie, față de aproape 300 de ore de soare în luna iulie[2].

Lumina  are un rol crucial în metabolismul organismului. Corpul produce  vitamina D prin acțiunea razelor UVB, iar vitamina D are un rol  important în foarte multe procese din organism. Lumina roșie sau  portocalie poate pătrunde adânc în țesuturi, activând enzime implicate  în metabolism. Absența luminii duce la creșterea cortizolului,  indiferent dacă suntem activi sau dormim. În întuneric, mitocondriile  încep să se deterioreze până la răsărit, când funcționarea lor este  refăcută. Nopțile lungi de iarnă afectează mitocondriile, iar acestea  urmează să se refacă pe timpul verii, la organismele care supraviețuiesc  peste iarnă.

Stresul frigului

Scăderea  în intensitate și durată a luminii soarelui are o consecință directă:  frigul. Iarna e frig. În București, temperatura medie pentru luna  ianuarie e de -2 C, iar în iulie și august e de 22 C[3].  Strategia mamiferelor și a păsărilor este de a-și menține o temperatură  corporală ridicată. Pentru oameni, o temperatură cuprinsă între 36.5 C  și 37 C este considerată normală. Firește, corpul va menține cu ușurință  temperatura corporală într-un context tropical, în care temperatura  ambientală este de 30 C, dar va lucra din greu pentru a menține aceeași  temperatură optimă la o temperatură exterioară de -10 C.

Atunci  când vine frigul, instinctul firesc este de a mânca mai mult, pentru a  genera mai multă căldură. Însă pe dieta standard, sunt o serie de  alimente antimetabolice, iar dacă dieta nu este optimizată, creșterea  caloriilor consumate nu va ajuta. Dimpotrivă, va duce la scăderea  metabolismului și la creșterea în greutate.

Frigul  contractă vasele sanguine, crescând posibilitatea apariției  infarcturilor și a accidentelor vasculare cerebrale. Anghina pectorală  se poate agrava pe timpul iernii. Inima lucrează din greu pentru a  menține o temperatură corporală adecvată, iar vântul poate agrava  situația, pentru că organismul va pierde căldură într-o rată accelerată.  Dacă temperatura organismului scade sub 35 C, mușchiul inimii poate fi  deteriorat.

Stresul aerului uscat

Iarna  pare un anotimp umed, cu multe ninsori și ploi, așa că ar putea părea  surprinzător pentru mulți că aerul uscat poate fi o problemă. Datele  despre starea vremii la nivel anual arată că umiditatea este mai mare  iarna decât vara. De exemplu, în București, în luna ianuarie este o  umiditate de 85%, iar în august de 58%. Însă este vorba de umiditatea  relativă, ce ia în considerare temperatura. Umiditatea absolută este  cantitatea de vapori de apă din aer, măsurată în grame pe metru cub.  Umiditatea absolută maximă variază în funcție de temperatură. La  temperaturi joase, aerul are o capacitate mai mică de a prelua vapori de  apă. Astfel, o umiditate relativă de 80% vara presupune 18,4 g/m3, iar  același procentaj pe timpul iernii înseamnă că aerul conține doar 5,4  g/m3.

Aerul din exterior  pătrunde în case, unde temperatura este mai mare și atunci umiditatea  relativă scade considerabil, uneori chiar sub 30%. O astfel de umiditate  relativă scăzută produce un disconfort la nivelul pielii și căilor  respiratorii. Pielea uscată produce mâncărimi și se exfoliază, iar  problemele vechi cu eczeme și acnee se pot accentua. Căile respiratorii  devin uscate și se irită. Aerul uscat poate cauza astm, bronșite,  sinuzite și sângerări nazale. Mucusul din căile respiratorii devine  uscat și incapabil să neutralizeze virușii și microbii.

Probleme  similare au copacii iarna. O vreme s-a crezut că arborii își pierd  frunzele din cauza frigului, dar ei le pierd de sete. Arborii folosesc  apa, dioxidul de carbon și lumina solară pentru a produce carbohidrați  și oxigen. În acest proces, copacii transpiră constant. Când este frig,  arborii nu au capacitatea de a extrage apă din sol pentru a compensa  pierderile și atunci renunță la frunze pentru a nu se deshidrata și  usca. În zonele tropicale, în sezoanele uscate, arborii își pierd în mod  similar frunzele, deși temperatura ambientală rămâne ridicată.

Strategiile altor organisme pentru a face față iernii

Hibernarea

Unele  animale își încetinesc metabolismul pe timpul întregului sezon friguros  pentru a-și conserva energiile. În tot acest timp, nu consumă mâncare  sau apă. Animalul se ghemuiește pentru a-și conserva căldura și trăiește  din rezervele de grăsime acumulate. În funcție de durată, există mai  multe tipuri de hibernare: hibernare adevărată, somn adânc și somn  ocazional. Popândăul columbian și marmota au o hibernare adevărată, în  care temperatura scade de la 32 C la 3 C, cu câte o respirație la  fiecare 4-6 minute. Ursul intră în categoria „somn adânc”, pentru că nu  are o scădere atât de mare de temperatură. Strategia sa este de a crește  o blană groasă și un strat serios de grăsime înainte de iarnă. Veverița  cenușie și ratonul au un somn ocazional, doar atunci când temperaturile  sunt foarte scăzute.

Adaptarea la frig

Alte  animale s-au adaptat evolutiv la frig. Animalele din zonele friguroase  sunt mai mari, cu un raport mai mare între masă și suprafața corporală.  Au urechi și cozi mai mici decât echivalentul lor din zonele calde. Au  un strat gros de blană și altul de grăsime. Atunci când zilele încep să  se scurteze, animalele primesc un semnal că vine iarna și instinctiv,  încep să se hrănească mai mult, pentru a face rezerve de grăsime. Unele  animale își schimbă culoare și devin albe pe timpul iernii, pentru a fi  camuflate.

Migrarea

Migrarea  păsărilor este un eveniment familiar, dar migrarea poate apărea atât și  la alte animale, de la insecte până la mamifere. Anumite indicii,  precum durata zilei, disponibilitatea hranei sau câtă energie e necesară  pentru a-și păstra temperatura corporală semnalizează animalelor  momentul pregătirii pentru plecare.

Strategiile prezentate în carte

Organismul  uman a evoluat la tropice și nu are capacitatea de a rezista iernii din  zona temperată, fără ajutor artificial. Chiar atunci când este folosită  tehnologia, încăperi încălzite sau haine, iarna este un pericol la  adresa sănătății. Cea mai bună soluție este evitarea completă a iernii  și deplasarea sezonieră într-o zonă călduroasă, fie în zona tropicală,  fie în emisfera sudică. Cum această mutare nu este la îndemâna oricui,  am scris această carte cu 8 principii ce pot limita drastic influența  negativă a iernii asupra sănătății.

Strategia  mea nu se bazează pe ideea călirii organismului pentru a rezista la  temperaturi joase. Nu veți găsi în carte „dușuri reci” sau propuneri de a  vă tăvăli dezbrăcați prin zăpadă. Ideea principiilor se bazează în  special pe crearea unui micromediu tropical pentru propriul organism, în  care temperatura, umiditatea și lumina sunt controlate astfel încât  acesta să nu aibă de suferit. Optimizarea alimentației e mai importantă  iarna decât vara. Calitatea hainelor și modul în care sunt stratificate  ajută la diminuarea daunelor atunci când ieșim afară. E important să  realizăm că depresia pe timpul iernii este uneori inevitabilă, dar este  strict fizică, ca urmare a unor reacții chimice din interiorul  creierului, din cauza unor deficiențe survenite.

[1] "Excess winter deaths in 30 European countries 1980–2013: a ...." 28 Dec. 2015, https://academic.oup.com/jpubhealth/article/38/4/806/2966950. Accessed 16 Jan. 2020.

[2] "Climate and average monthly weather in Bucharest, Romania." https://weather-and-climate.com/average-monthly-Rainfall-Temperature-Sunshine,Bucharest,Romania. Accessed 16 Jan. 2020.

[3] "Bucharest, Romania Average Annual Weather - Holiday ...." https://www.holiday-weather.com/bucharest/averages/. Accessed 16 Jan. 2020.

Become a patron to

97
Unlock 97 exclusive posts
Listen anywhere
Connect via private message