Excepții – 2
 
”J. H. Williams III a câștigat acum ceva vreme foarte multă popularitate, printre altele, folosind niște designuri de pagină neconvenționale. Foarte multe pagini întinse care incorporează un motiv central acțiunii, folosirea elementelor diegetice drept borduri de panouri, chenare neregulate, un pic de abordare diagramatică și tot felul de combinații ale acestor procedee. Rezultatul este unul fără îndoială spectaculos, cu toate că uneori un pic kitschos, însă niciodată nu m-a impresionat ca mijloc narativ. Îmi pare că risipește mult spațiu de pagină, strică imersiunea pentru că lectura nu se face în ritmul natural cu care a fost obișnuit creierul cititorului să absoarbă informația. De Ivan Rodriguez în The Spider pentru Dynamite. Problema cea mai mare apare când artiști care nu sunt nici pe departe la fel de isteți și talentați ca Williams încearcă abordări similare. Însă, Mike Del Mundo nu este unul dintre ei și în primul număr al celui mai recent volum din Elektra reușește un efect estetic similar cu cel căutat de Williams, însă fără pierderile narative. ...”